Cum să înveți în facultatea de medicină (… și nu numai)

Dacă pot vorbi despre un lucru pe care l-am exersat în nenumărate rânduri și din experiență, pe lângă citit, este învățatul. Mi-a plăcut întotdeauna să învăț, a fost mai mult o joacă pentru mine și nu am avut probleme până la sfârșitul liceului. Am reușit fără prea mari eforturi să rețin materia necesară și chiar cu rezultate mai mult decât satisfăcătoare, și m-am mulțumit cu asta. Nu mi-am dorit neapărat să fiu cea mai bună, ci mai degrabă să mă număr printre cei mai buni, ceea ce mi-a și reușit. Apoi a venit facultatea de medicină și a schimbat total datele problemei. Materia asta era stufoasă, uneori aridă, complexă, dificilă, pe alocuri imposibil de reținut. M-am folosit de tot ceea ce știam din anii anteriori, dar nimic nu a mers. În primul an am avut impresia că nu am nicio șansă să termin sesiunea cu bine, că voi avea restanțe la fiecare materie, că nu am cum să parcurg lista de subiecte până la examene. Lucruri pe care nu le-am mai simțit până atunci. Am făcut greșeli, dar am învățat din ele și acum pot să vorbesc despre asta, pentru a nu le repeta și tu. Haide să le luăm pe rând și să îți spun cum mi-am făcut eu viața mai ușoară, și apoi alege ceea ce ți se potrivește.

1. Până să ajungem efectiv la partea despre învațat, este important să fii organizat. Nu este dificil, dar este esențial și ar fi minunat dacă ai face asta de la început. Depinde de tine dacă preferi caiete pentru fiecare materie, foi de hârtie pe care le atașezi într-un dosar, dacă scrii direct pe laptop și îți creezi documente Word. Nici nu contează. Ai grijă doar ca în momentul în care trebuie să te apuci de învățat să nu îți lipsească nimic. La anatomie în primul an am primit mai multe materiale de învățat și din păcate am reușit să rătăcesc câteva, pe care le-am și primit ulterior la examen.. Motiv pentru care am și picat examenul. A fost oribil și este unul dintre cele mai stupide modalități prin care poți pica un examen. Am învățat din asta.

2. Nu lăsa totul pe ultimul moment. Este un sfat care și în prezent îmi dă de furcă, încât am impresia că o fac doar pentru a-mi testa rezistența la stres. Încearcă să citești cursurile sau materialele primite înainte de începerea sesiunii, chiar și mai bine dacă le citești după ce ți-au fost predate. Atunci materia e proaspătă și există posibilitatea să se lipească mai ușor și nu o să mai pară străină în sesiune. Nu o să îți iasă de fiecare dată și pentru fiecare materie, dar îți poți alege câteva și acest obicei se poate forma încetul cu încetul dacă ai puțină răbdare și nu te dai bătut. Chiar și o materie interesantă îți poate da de furcă dacă este prea încărcată, de aceea este bine să o împărți pe bucăți.

3. Scapă de distracții atunci când înveți. Pentru mine telefonul reprezintă cea mai mare sursă de distragere, iar uneori nici nu e vina mea. Nu știu cum se face că mereu sună cineva atunci când mă pun să învăț și toată concentrarea fuge pe fereastră. Organizează-ți totul pe ore: la ce oră te trezești, cât durează ritualul de dimineață, cu pauze pentru masă, hidratare, chiar și recreere, dar încearcă să fii prezent atunci când înveți și să depui tot efortul pentru a folosi timpul acela cât mai eficient. Pentru telefon folosesc aplicația Forest de foarte mult timp și așa reușesc să rămân axată pe ceea ce am de făcut.

4. Creează-ți schițe cu ideile principale atunci când materialele de bază au multe informații de umplutură. De cele mai multe ori cărțile, manualele nu sunt create ca să ne facă viața mai ușoară, cel puțin eu nu am întâlnit niciunul până acum.. și o spun cu părere de rău. A fost nevoie întotdeauna să muncesc suplimentar pentru a îmi ajuta creierul să rețină, mai ales fiindcă știu ce bine îmi este să am totul structurat, pe înțelesul meu, și, mai ales, scris de mâna mea. Poți scrie pe calculator, laptop sau tabletă, oricum dorești și îți este la îndemână, dar schițele îți vor fi mereu de ajutor și astfel le poți parcurge rapid pentru o recapitulare finală. Sunt ideale și pentru grile sau întrebări cu răspunsuri scurte, chiar și la examenele orale. Nu uita să citești și materia completă pentru o înțelegere aprofundată a materiei și pentru explicațiile suplimentare.

5. Creează desene sau folosește poze dacă sunt disponibile pentru a înțelege despre ce este vorba în propoziție. Asta nu este valabil pentru toată lumea, dar m-a ajutat mereu să reproduc materia, eu fiind o persoană cu memorie vizuală bună. Nu trebuie să ai un talent deosebit la desen, doar să surprinzi lucrurile esențiale și să prescurtezi un text lung și greu de memorat. Una dintre cele mai nasoale materii din acest punct de vedere a fost pentru generația mea histologia, când a trebuit să deosebim fiecare celulă în parte cu specificul ei, de aceea eu am ales să le desenez pe toate pe marginile cărții. Și acum dacă deschid cartea îmi aduc aminte despre ce era vorba. Nici nu îmi vine să cred! Iar la anatomie am avut atlasul Netter care a ajutat enorm, dar asta nu m-a oprit să îmi creez propriile interpretări. Am folosit culori, carioci, markere și tot ce am avut la dispoziție. Acest lucru mi-a rămas de la orele de biologie din generală când una dintre temele pentru acasă era exact asta – să desenăm pentru a ne ajuta la învățat.

6. Nu te aștepta să ți se ofere totul pe tavă la cursuri. Medicina, și toate facultățile în general, valorifică și pun accentul pe studiul individual. În zilele noastre poți găsi orice pe internet, iar dacă nu îți este străină limba engleză poți descoperi minuni ce îți vor face viața mai ușoară. Am ascultat numeroase clipuri pe YouTube despre biochimie, fiziologie, anatomie, cardiologie, etc.  Uneori o să fie chiar greu, materia este multă, dar un profesor sau un coleg cu care te poți sfătui atunci când ai nevoie este neprețuit. Nu strică niciodată să consulți mai multe surse atunci când un lucru nu este clar sau să ceri ajutorul cuiva. Acum este momentul să înveți și nu ai de ce să îți fie rușine. Știu că este dificil uneori să lași garda jos și poate ai întâlnit profesori care nu par abordabili, cu toate acestea este dreptul tău să înveți și să îți lămurești întrebările în cel mai bun mod cu putință. Chiar și un refuz este o încercare, o experiență din care poți învăța. Eu am ezitat de foarte multe ori și m-am ascuns din teama de a fi criticată, însă pot spune din experiență că nu mi-a folosit la nimic.

7. Dacă ești ca mine și stresul se manifestă ca un nod în gât care te oprește să mănânci, atunci trebuie să faci ceva pentru asta. Nu e sănătos. Asigură-te că ai mereu fructe la îndemână și chiar adu-le cu tine la birou sau unde înveți și mănâncă ceva când iei pauză. Mama făcea asta pentru mine în primii ani de facultate, apoi a trebuit să mă ocup eu de asta, și doar așa am supraviețuit orelor lungi și solicitante. Creierul are nevoie de cât mai mult ajutor și dacă nu reușești să mănânci, ia în considerare niște suplimente alimentare. Sunt foarte multe opțiuni, fie că e vorba de lecitină, Memoplus, complex de vitamina B. Îmi poți mulțimi mai târziu.

Dacă în schimb mănânci pe bază de stres atunci rămâne valabil sfatul cu fructele, dar poți alterna și cu ceva ce îți place sau îți face cu ochiul. Nu fii prea dur(ă) cu tine. Acum e momentul să fii îngăduitor cu tine însuți, dar nu uita de limite. Cipsurile sunt slăbiciunea mea, dar încerc să alternez cu ceva sănătos pentru că știu că nu sunt un aport caloric sustenabil. Nu mânca înainte de a te pune la somn, creierul tău nu se va putea odihni pentru că va fi ocupat să te ajute cu digestia… Iar stomacul tău nu funcționează normal pe timp de noapte, ceea ce te va face să te simți a doua zi balonat, obosit, poate chiar să experimentezi crampe abdominale. Sesiunea este deja dureroasă, nu e momentul să petreci timpul zăcând în pat.

8. Nu uita să îți faci timp pentru tine. Oricât de multe ai avea de făcut și oricât de ocupat ai fi nu îți refuza micile plăcerile din când în când. O minte stresată, obosită, greu de concentrat nu ajută pe nimeni și chiar îți poate face rău. Eu nu am respectat acest lucru pe timpul facultății și uneori a fost haos. De stres nu reușeam să mă odihnesc, trăiam cu impresia că învăț cel mai bine noaptea, doar pentru că îmi era teamă că nu o să îmi ajungă timpul dacă dorm. Și nu uita de pauze, care sunt la fel de importante ca perioadele de studiu intens. Trebuie doar să găsești echilibrul.

9. Dacă nu ai chef de învățat, nu te poți concentra sau ți se pare că nu merge nimic din ceea ce faci, poți face câteva schimbări minore, dar importante. Lumina naturală este minunată, de aceea îți recomand să începi de dimineață. Trezitul devreme pare dificil, dar nu vei avea mai multă energie decât la prima oră a zilei. Iar câteva ore de dormit în plus nu sunt un avantaj… Iar soarele îți poate reda buna dispoziție. Crede-mă pe cuvânt. Apoi este important să ai ordine la locul de muncă – biroul, masa pe care înveți trebuie să conțină doar chestiile esențiale, altfel vor fi un impediment. Învățatul în pat nu va funcționa niciodată, așa că nici măcar nu încerca. Am adormit de nenumărate rânduri și mi-am pierdut din elan și energie, plus că nu este o poziție foarte bună pentru coloana vertebrală. Dar poți lua în calcul să îți schimbi locul dacă simți nevoia, chiar să ieși din casă dacă ai pe aproape o bibliotecă cu o sală de studiu. Chiar am de gând să pun asta în practică destul de curând să văd cum iese.

10. Cafeaua. Este licoarea zeilor dacă ai avut o noapte albă sau pur și simplu s-a acumulat oboseală, dar în cantități mari și la ore nepotrivite poate fi dăunătoare. Este suficient să îți dea un imbold să te trezești. Eu în sesiune am început să beau cafea și își face treaba de minune chiar și acum. Mai ales într-o zi ploioasă când nu am niciun chef să mă dau jos din pat.

Sunt foarte multe lucruri pe care le poți face când vine vorba de învățat, dar trebuie să iei în considerare că nu vei rămâne întotdeauna motivat să depui efortul necesar și probabil va veni o vreme când va trebui să aduci la artileria grea. E perfect normal. Poți folosi Forest sau chiar și un cronometru pentru a face sesiuni de învățat de câte 25-30 de minute sau cât crezi tu că poți rămâne concentrat, cu pauze între. Pe mine mă ajută și îmi dă un sentiment de împlinire și un scop pe care nu îl pot explica.

Tu câte dintre aceste sfaturi folosești? Ai ceva de adăugat listei mele? Lasă-mi în comentarii părerile tale, poate descoperim împreună lucruri noi de implementat pentru a ne ușura munca și viața în general. Vă pup! 😘

O zi a copiilor minunată! 🥳

Tronul de cleștar (#1) de Sarah J. Maas | Recenzie

Synopsis:

În întunecatele şi mizerabilele ocne din Endovier o fată de optsprezece ani îşi ispăşeşte o condamnare pe viaţă. Ea este o asasină, cea mai bună din breasla ei, dar a făcut o greşeală fatală. S-a lăsat prinsă. Tânărul căpitan Westfall îi oferă o ieşire: libertatea în schimbul unui uriaş sacrificiu. Celaena trebuie să-l reprezinte pe prinţ într-o competiţie până la moarte – luptând cu cei mai talentaţi hoţi şi asasini ai ţării. Indiferent dacă rămâne în viaţă sau moare, Celaena va fi liberă. Indiferent dacă câştigă sau pierde, ea îşi va descoperi adevăratul destin. Dar va putea să se înmoaie inima ei de asasin?

Recenzie:

Am ascultat acest volum în format audio prima dată în 2019, în căutarea unei aventuri și a unui univers nou plin de personaje memorabile. Povestea aceasta are din abundență toate aceste lucruri, însă curând am fost atrasă de alte cărți și nu am continuat seria. În 2021 a trebuit să o iau de la capăt și ce experiență minunată a fost!

Celaena Sardothien este o tânără puternică și curajoasă, capabilă de orice pentru a-și câștiga libertatea. Ea poartă în suflet secrete periculoase care îi pun în pericol existența, secrete pe care le vom descoperi și noi pe parcurs. Cu toate acestea, ea își riscă viața și nu dă niciodată înapoi atunci când cineva are nevoie de protecția ei. Poate fi crudă și neiertătoare cu dușmanii ei, dar în același timp extrem de loială și iubitoare față de cei pe care îi prețuiește. Este un personaj complex, cu o mulțime de calități și tot atâtea defecte, extrovertită, gălăgioasă, eroină, capricioasă, încăpățânată, pe care cu drag și interes o urmăm prin cele mai diverse cotloane, de la palate mărețe la mahala și lagăre de muncă. Știm sigur că nu ne vom plictisi și că putem avea încredere în abilitățile sale de supraviețuire.

Copilăria Celaenei este una tragică. După pierderea părinților la vârsta de 8 ani este crescută de Arobyn, un tip ce o antrenează în cele mai dure condiții să devină cel mai bun asasin și chiar reușește. Însă este mult mai mult decât atât. La momentul în care o cunoaștem noi, ea are 16 ani și are deja o veritabilă reputație.

Regele din Adarlan este personajul negativ al acestei serii, un tip crud și imposibil de stăpânit, ce mereu dorește să cucerească teritorii noi și ar face orice pentru asta. Celaena are numeroase motive să îi dorească moartea, însă acceptă provocarea de a fi participa la competiția pentru a deveni Campionul regelui pentru câțiva ani în schimbul unei vieți libere. Dar asta nu înseamnă că va fi o fată bună ce va respecta tot ceea ce i se spune. Din contră!

Prima carte creează fundamentele acestei povești și avem parte de tot felul de informații, însă pe alocuri este puerilă, chiar ușor repetitivă. Mi s-a părut exagerată descrierea aspectului fizic al Celaenei, despre care aflăm de la început că este extrem de frumoasă și poate deveni enervantă, dar nu pot spune că m-a deranjat prea tare. La o analiză mai atentă putem prevedea anumite evenimente viitoare tocmai punând cap la cap anumite lucruri ce sunt subliniate constant. Dacă reușiți să depășiți aceste minime neplăceri, vă asigur că evoluția este una infinit mai bună în cărțile următoare.

Atât prințul Dorian și căpitanul Chaol sunt personaje puternic caracterizate, pe care le vom descoperi pe parcurs și sunt principalii la care se raportează Celaena la început. Fiecare are propriile interese și dorințe și este interesant de urmărit cum evoluează aceștia împreună.

Ea are de înfruntat numeroși și periculoși candidați, ce doresc la fel de mult acest post, astfel că nu ducem lipsă de adrenalină, suspans, mister și surprize la tot pasul. Sunt foarte multe alte lucruri pe care vă las să le descoperiți singuri și să le interpretați după propriile simțuri.

Vă recomand cu drag această serie, ce devine ușor ușor una dintre cele mai bune pe care le-am citit. Ea conține 7 cărți și câteva nuvele ce relatează anumite evenimente din trecutul Celaenei. În prezent sunt la volumul 4 și abia aștept să aflu ce se întâmplă mai departe și sper cu ocazia asta să găsesc persoane care au citit sau au început deja seria, pentru a discuta în amănunt despre ea.

Nota: 4,5 fluturasi/5

Citate:

„Bibliotecile erau pline de idei, probabil cele mai periculoase și mai puternice dintre toate armele.”

„Totuși, imaginea îi bântui visele în timpul nopții: o fată minunată privind către stele, iar stelele privind-o și ele.”

„- Ești singură? spuse el înainte să își poată stăpâni cuvintele.

– Singură? Ea dădu din cap, iar în cele din urmă, după atâtea încercări de a-l convinge, se așeză. Dorian se luptă cu impulsul de a parcurge spațiul dintre ei pentru a vedea dacă părul ei era atât de mătăsos precum părea. Nu, răspunse Celaena. Pot supraviețui destul de bine pe cont propriu – dacă am un material adecvat de citit.”

„Îmi place muzica, spuse ea încet, pentru că, atunci când o aud, eu… eu mă pierd în mine, dacă are vreun sens. Devin pustie și completă în același timp și pot simți întreg universul clocotind în jurul meu. Când cânt, eu nu… măcar pentru o clipă, nu distrug. Creez.

„În grădină, Căpitanul Gărzii privea către balconul tinerei, urmărind-o în timp ce valsa singură, pierdută în visurile sale. Dar Chaol știa că nu el este stăpânul gândurilor ei.

Ea se opri și privi în sus. Chiar și de la depărtare, putea vedea îmbujorarea din obrajii ei. Părea tânără – nu, renăscută. Un junghi de durere îi străpunse pieptul.

Totuși, continuă să o privească până ce ea oftă și intră. Nu se deranjase nici măcar o dată să privească în jos.”

„- Tu poți ajunge la stele, șopti ea. Poți face orice dacă îndrăznești. Iar în adâncul tău o știi și tu. Asta este ceea ce te înspăimântă cel mai tare.”

Diana ❤️

Zece respirații scurte (Ten Tiny Breaths #1) de K. A. Tucker

Synospis:
Cu patru ani în urmă, viața lui Kacey Cleary a fost distrusă atunci când mașina în care se afla a fost lovită din plin de un tânăr șofer beat, omorându-i părinții, pe iubitul ei și pe cea mai bună prietenă a sa. Încă mai este bântuită de amintirea momentului în care a rămas prizonieră între fiarele contorsionate ale autoturismului, ascultând-o pe mama ei cum își dădea ultima suflare. Acum, Kacey vrea să își lase trecutul în urmă. Înarmată cu două bilete de autobuz, Kacey și sora ei în vârstă de cincisprezece ani, Livie, fug din Grand Rapids, Michigan, pentru a începe o nouă viață în Miami. La început, fetele se zbat să o scoată la capăt, dar Kacey nu este deloc îngrijorată. Ea poate face față oricui, în orice situație – cu excepția vecinului său misterios din apartamentul 1D.
Trent Emerson are niște ochi albaștri în care arde un foc mocnit, gropițe adânci și pare că se menține într-un echilibru perfect între a fi un tip simpatic și unul dur. Călită fiind de trecutul ei tragic, Kacey este hotărâtă să țină pe toată lumea la distanță, dar atracția lor este de netăgăduit, iar Trent caută cu disperare și neîncetat o cale spre inima împietrită a lui Kacey – chiar dacă asta înseamnă că oricând poate să iasă la iveală un secret exploziv care va zgudui din temelii ambele lor lumi.

Recenzie:

M-am obișnuit deja să citesc fiecare carte apărută la Epica pe nerăsuflate, deoarece de cele mai multe ori abordează subiecte sensibile ce ascund în spatele lor lecții importante, de care nu putem fugi, ci trebuie să ne oprim și să ascultăm ce au să ne transmită. Din descriere îți poți da că se va întâmpla din nou și cu această carte.
Un alt lucru pe care nu îl fac imediat ce termin o carte: să scriu recenzia. De ce? Pentru că sunt melancolică, plutesc încă în acel univers din paginile cărții și îmi e greu să gândesc limpede și să leg două cuvinte. Fie mă scald în ape limpezi, fie în ape tulburi, și nu mă pot concentra prea mult pentru a descrie ceea ce mă apasă.
Am trăit în pielea lui Kasey pentru 3 zile și mă simt încă mistuită de durerea ei, de panică, de frică. Tragedia ei m-a afectat mai mult decât aș vrea să recunosc și îmi e teamă că mi s-ar putea întâmpla și mie ceva asemănător: un accident stupid care să-mi spulbere familia, visele, tot ceea ce am și mă reprezintă. Și într-adevăr cartea nu este complicată, dar te pune față în față cu o situație cumplită care ar dărâma orice persoană, indiferent cât de slabă sau puternică ar fi.
Mi-a plăcut că am putut să creez o conexiune cu Kasey, însă în același timp am urât acest lucru. Nu aș dori o asemenea experiență nici celui mai aprig dușman (dacă aș avea unul) și știind că există oameni care s-au luptat cu acești demoni m-a făcut să mă înfior și să vreau să transmit mesajul mai departe.
Nu o să fie o recenzie detaliată, deoarece prin câteva cuvinte vă pot fura plăcerea de a o citi voi înșivă, deși magia nu stă în spatele evenimentelor, ci a sentimentelor prin care ești forțat să treci, odată cu protagonista noastră, prin cele 9 stadii: complet amorțită, negarea, împotrivirea, acceptarea, dependența, retragerea, căderea nervoasă, recuperarea și iertarea.
Kasey încearcă să uite de problemele sale consumând alcool și droguri, în compania a tot felul de băieți nepotriviți, până când sora sa aproape este abuzată de unchiul său, moment ce o readuce la viață și decide să preia angajamentele față de Livie și față de propria viață.
Rămase fără niciun ban din cauza unchiului și mătușii lor, Kasey este nevoită să lucreze și să devină responsabilă. Întâlnirea cu Trent este primul pas spre o viață normală.
Mi-a plăcut atât de mult cartea încât a trebuit să citesc și continuarea, dar despre asta o să vă vorbesc într-o altă postare. Acestea fiind spuse, cred că e de la sine înțeles că v-o recomand cu drag și abia aștept să aud și părerile voastre. Lectură plăcută! Pupici!

NB: Am primit această carte din partea editurii în schimbul unei recenzii sincere. Țin că menționez că nu am fost în niciun fel influențată în aprecierea acestei cărți.

Citate:
„- Respiră doar, ar spune mama. Zece respirații scurte…Agață-te de ele. Simte-le. Iubește-le.
[..] Nu înțelegeam la vremea aceea. Dar acum înțeleg pe deplin.”

„Fosta Kacey a murit patru ani în urmă și n-a mai rămas nimic din ea decât o epavă. O epavă care, timp de un an, a făcut recuperare fizică medicală în spital ca să își repare corpul făcut zob, doar ca să fie externată cu un suflet făcut fărâme. O epavă ale cărei calificative au coborât în picaj, situându-se printre ultimii din clasă. Care s-a scufundat timp de un an în lumea drogurilor și a alcoolului, o modalitate alternativă de a face față situației. Actuala Kacey nu plânge, nu varsă nici măcar o lacrimă. Nu sunt sigură dacă știe cum să o facă. Nu își deschide nicidecum sufletul; nu suportă atingerea mâinilor deoarece îi amintesc de moarte. Nu-i lasă pe oameni să pătrundă în sufletul ei, pentru că aduci cu ei durerea.”
„A găsit o cale de a pătrunde înăuntrul meu, asta a făcut. Mi-a invadat spațiul personal, ca un infractor, spărgând codul de securitate și strecurându-se înăuntru ca să-și însușească ceea ce eu nu i-am oferit.”

Nota mea:

Recenzie ”P.S: Te iubesc” by Cecelia Ahern + Film

5 fluturași din 5

Despre K.A. Tucker:


K. A. Tucker s-a născut în orășelul Ontario, Canada, și a scris prima ei carte la vârsta de 6 ani, cu ajutorul bibliotecarei din școala primară și a unei cutii de creioane colorate. Este o cititoare vorace, și, în prezent, locuiește într-o localitate de lângă Toronto împreună cu soțul ei, cu două fiice precum și cu o numeroasă și istovitoare familie adoptivă de creaturi pe patru picioare.
Este autoarea a 14 romane devenite bestselleruri. Seria Ten Tiny Breaths a propulsat-o în rândul autoarelor consacrate ale genului New Adult, alături de: Tammara Webber, Colleen Hoover, Cora Carmack, Jessica Sorensen. Site-ul ei: http://www.katuckerbooks.com.

5 podcasturi pe care le ascult și recomand

Bună, dragilor! Astăzi vreau să vă prezint podcasturile pe care le urmăresc și câteva informații despre ele pentru a vă face o idee. Este o întreagă lume despre care nu știam nimic.

În ultimul an am devenit dependentă de căști și nu mai plec nicăieri fără ele, mai ales de când relația cu formatul audio s-a îmbunătățit. Am reușit să ascult astfel și alte lucruri, pe lângă muzica de obicei. M-am folosit de abonamentul gratuit de la Scribd pentru a face rost de tot felul de cărți audio și foarte curând am ajuns și la podcasturi. Am început în primul rând cu cele literare pentru că erau exact ce aveam nevoie și mai apoi am încercat și altele. Am fost tare uimită de ce am putut găsi.

1. Books Unbound.

Acesta este podcastul a două booktuberite din Canada pe care le urmăresc de mult și pe care probabil le cunoașteți: Ariel Bissett și Raeleen Lemay, început în anul 2019. Deși nu se potrivesc întotdeauna cu gusturile mele literare și Ariel este în prezent preocupată de mult mai multe lucruri decât cititul, entuziasmul lor este molipsitor și prietenia lor mă face să îmi doresc să revin și eu în Booktube-ul românesc. De asemenea ele creează Books Unbucket, o porțiune a podcastului care este accesibilă doar celor care sunt membrii ai Patreonului lor și care le susțin financiar prin donații. Cu siguranță vă vor binedispune!

2. Reading Glasses

Podcastul l-am descoperit întâmplător anul trecut, căutând activități care să mă relaxeze pe drumul petrecut de acasă spre muncă și înapoi. Lipsa mea din mediul online se datorează în principal volumului mare de muncă și energie pe care sunt nevoită să le îndrept spre activitatea mea profesională și sunt nevoită să compartimentez și să iau niște decizii radicale pentru a-mi face viața relativ mai ușoară, că ușoară nu este oricum. Am descoperit de asemenea că nu am întotdeauna chef de cărți audio, iar cărțile fizice au devenit imposibil de cărat după mine datorită muntelui de materiale pe care le port cu mine în prezent. În plus, este din ce în ce mai dificil să mă concentrez pe ceva serios sau să îmi focusez atenția pe un singur lucru, fără să mă macine vreun gând sau vreo grijă, așa că am decis că alegerea sigură și simplă este un podcast. Fetele îmbină dragostea lor pentru film, scris și literatură într-o manieră interesantă și lejeră. Recomandările lor nu sunt neapărat pentru mine, dar cu siguranță de la ele aflu mereu de cărți pe care probabil nu aș fi pus mâna niciodată. Ele se numesc: Brea Grant and Mallory O’Meara și printre activitățile lor se numără și scrisul. Gusturile lor în materie de cărți includ genurile horror, mistery și science-fiction, dar și multe altele. În plus au mereu tot felul de rubrici despre snack-urile perfecte pentru atunci când citești sau sfaturi de a depăși un reading slump. Mereu găsesc ceva interesant la ele!

3. Kalyn’s Coffee Talk

O urmăresc de câțiva ani pe Kalyn pe Youtube, deși anul trecut am vizitat rar canalul ei. Anul acesta însă am dat peste podcastul ei și am ascultat fără întrerupere primele episoade ale ei pe care le dedică dezvoltarii personale. Nu îmi place să împărtășesc cu lumea exterioară acest lucru, însă examenele mă înspăimântă. Așa a fost din facultate, pentru că în liceu nu îmi amintesc să fi întâmpinat asemenea sentimente. Nu la acest nivel cel puțin. În prezent mă pregătesc pentru finalizarea rezidențiatului meu, în dorința și speranța că voi deveni medic specialist și este cea mai mare provocare din ultima perioadă. Cu siguranță nu îmi era dor de această neliniște cu care eram apropiată în facultate. Pentru cei care mă cunosc personal știu că unul dintre motivele pentru care am început blogul și ulterior canalul de Youtube a fost pentru a-mi depăși această temere de a mă expune și de a fi criticată. Speram ca lucrurile să devină mai ușor de suportat, însă mă lovesc în prezent de piedici care nu mă așteptam să mai conteze atât de mult. Astfel am început să caut materiale de dezvoltare personală, lucruri de care nu m-aș fi apropiat anii trecuți, cu gândul că poate este ceva ce îmi poate oferi o perspectivă nouă și soluții pentru ceea ce mă neliniștește. Uneori merge, alteori nu, însă Kalyn este o tipă foarte interesantă și îmi place cum își expune punctele de vedere și de asemenea, cum folosește cărțile pe care le citește ca suport. Are o prezență foarte liniștitoare și mă relaxează atunci când o ascult.

4. The Mind Architect

O altă descoperire relativ recenta este o producție românească, în ciuda titlului. După ce am ascultat ultimul lor episod din sezonul 3 publicat la momentul respectiv, mi-am dat seama că anumite cunoștințe îmi lipsesc pentru a înțelege analogiile lor și că trebuie să încep cu începutul. Ei construiesc totul treptat și introduc noțiuni pe care e posibil să nu le cunoști dacă nu ai deschis niciodată o carte de neuroștiință sau din domeniul psihologiei. Teoriile pe care le descriu aceștia și exemplele lor din viața de zi cu zi te fac să înțelegi cum funcționează creierul nostru și de ce uneori ești sabotat dacă nu înțelegi ce anume ne ghidează și ne motivează. Abia aștept să ascult mai departe și să pun în practică unele dintre sfaturile lor. Este genul de podcast pentru care trebuie să fii odihnit, pentru că fiecare episod este plin de informații și îți pot scăpa anumite lucruri dacă nu ești atent. Dar merită fiecare minut. Vi-l recomand!

5. Pauza de Bine de Cristina Oțel

Deja v-ați obișnuit cu mine și nu va fi o surpriză faptul că am mai descoperit ceva. Episoadele Cristinei Oțel sunt scurte, dar cuprinzătoare și foarte bine puse la punct. Le ascult atunci când am puțin timp la dispoziție și îmi doresc să îl umplu cu folos. Avem parte de sfaturi din toate domeniile, de la dezvoltare personală, la design interior, parenting și multe altele. Din când în când are invitați alături de care vine cu soluții pentru probleme de zi cu zi, lucru care îmi place mult.

Vă place să ascultați podcasturi? Care este preferatul vostru și de ce? Aștept răspunsurile voastre în comentarii, poate cu ocazia aceasta o să îmi oferiți voi șansa să descopăr ceva nou.

O zi frumoasă!

     – D.

love yo shelf

books. diversity. really bad puns.

Reads and Thoughts

Shut up! I'm reading!

AlittleofAll

See the world through the eyes of someone else, things and words that inspire me are here for you.

Book my passion

Schimband gandirea iti schimbi viata...

TeaTime with Lilly

let's have a cup of words

Books and Stuff

Blog despre cărți, viață și povești

Three Raven Feathers

Light is easy to love. Show us your darkness.

Substitut

Roman Distopic de L. I. White

World Of Books Web

Blogul unde iubitorii de cărți se întâlnesc

Ring of Gyges

lumea mea

Devoratorul de cărți

A word is dead when it is said,some say.I say it just begins to live that day.

TraVia.Ro

"Înțelepciunea și inteligența Universului iți stau la dispoziție." – Louise L. Hay

A little place of library called home

“The mountains are calling and I must go.” ― John Muir

Bookcaffe

Citesc, pentru că viața mea nu îmi ajunge - Fernando Pessoa

%d blogeri au apreciat: