Ușa de Magda Szabó | Recenzie 

25648918

Synopsis:
O tânără scriitoare care nu se mai descurcă cu treburile casnice angajează o menajeră, la recomandarea unui prieten. Și astfel începe povestea unei relații ciudate și complicate între 2 femei cât se poate de diferite. Încet, încet, ca într-un puzzle, fiecare întredeschide ușa spre viața ei, iar frânturile de trecut și întâmplările prezentului declanșează un joc dramatic al apropierilor și al depărtărilor și creionează o prietenie neobișnuită, plină de tandrețe și de neînțelegeri, care culminează cu o tragedie. 

Părerea mea:
Dacă sunteți în căutarea unei cărți din care personajele să vă vorbească, să descoperiți două inimi sincere, dar foarte diferite, o prietenie bazată pe încredere și simplitate, aceasta este recomandarea mea pentru voi. Este o carte profundă, nu pentru toată lumea, dar care merită fiecare zâmbet, fiecare lacrimă.
Aceasta este genul de carte despre care nu poți spune prea multe fără a dezvălui informații prețioase, motiv pentru care o să încerc să explic, deși cam vag, ce anume m-a determinat să îi dau 5 stele. 

În primul trebuie să menționez că nu avem parte de o acțiune complexă, dimpotrivă, însă acest lucru nu este un dezavantaj din punctul meu de vedere. Nu știu dacă mi-ar fi plăcut mai puțin dacă aș fi citit cartea în alt moment, dar cert este că am adorat-o de la început până la sfârșit, atât de mult am fost acaparată de ea. Este povestea a două femei cât se poate de diferite care ajung să se respecte și să se iubească după o perioadă lungă de timp pe care o petrec una în compania celeilalte. Mai impresionant este faptul că este inspirată din viața autoarei, care își păstrează numele simplu, Magda. Astfel ni se prezintă o scriitoare care s-a mutat de curând alături de soțul său într-o casă nouă, mult mai mare, de care nu se poate ocupa dacă dorește să scrie, de aceea angajează ca îngrijitoare o femeie foarte harnică și gospodină care locuiește în apropiere, pe nume Emerenc. Deși este foarte bătrână, aceasta muncește de zor și este capabilă să îndeplinească multiple sarcini, iar Magda este extrem de mulțumită de ea. Cu toate acestea, femeia este învăluită într-un mister pe care scriitoarea noastră dorește foarte mult să-l descopere. 

Faptul că sunt atât de diferite face ca interacțiunile lor inițiale să fie asemeni unui meci intens de tenis la care abia aștepți să vezi mișcarea următoare. Relația dintre ele este atât de specială, încât nu poți decât să o apreciezi la rândul tău, în timp ce începi să înțelegi pas cu pas caracterele fiecăreia. Emerenc este cea mai demnă și harnică persoană/personaj despre care am citit și am ajuns treptat să o îndrăgesc și eu. Nici nu e de mirare că toată lumea o iubește, când este mereu alături de cei aflați în momente dificile, fără a aștepta nimic în schimb. Viziunea ei asupra vieții este foarte originală și trebuie să recunosc că am fost extrem de curioasă și eu să descopăr ce se ascunde în casa ei, cât și în mintea ei sclipitoare. 

În afara poveștii în sine, am apreciat de asemenea și organizarea în capitole scurte și felul în care autoarea trece de la o idee la alta cu o foarte mare ușurință și cursivitate, reușind astfel să parcurgem cei 20 de ani în care cele două femei s-au cunoscut. 

Finalul este cel care te pune în fața unui impas, deoarece la fel ca și Magda nu știi care ar fi fost cea mai bună decizie și dacă ai fi reușit să o mulțumești pe Emerenc pe măsura așteptărilor ei. Aceasta este și va rămâne unul dintre cele mai captivante personaje despre care am avut ocazia să citesc.

Acestea fiind spuse, vă recomand cu căldură Ușa de Magda Szabo și dacă ajungeți să o citiți nu uitați să îmi lăsați și mie un comentariu cu părerea voastră, sunt foarte curioasă cum vă veți însuși voi această poveste. De asemenea, vă recomand să urmăriți filmul cu același nume (The door) dacă sunteți curioși, este o prezentare destul de bună a celor două personaje principale, deși ideea de bază este cam simplist abordată și greu de încadrat în timp. Sper să vă placă! Vă pup.

Mulțumesc editurii All pentru această carte frumoasă! 😊

Rating:

Recenzie ”P.S: Te iubesc” by Cecelia Ahern + Film

5 fluturași din 5

Citate:
„Scriam deja, eram încă foarte tânără, n-am stat să analizez până la capăt cât de ilogică, ce forță mortală, ce pasiune imprevizibilă este atracția, deși cunoșteam literatura greacă, care nici nu reprezenta nimic altceva în afara securii din mâinile împletite ale pasiunilor, morții, dragostei și iubirii.”

Când inima omului este străpunsă de un cuțit foarte ascuțit, nu moare imediat. Știam cu toții, conștiința pierderii lui Emerenc nu se va activa în noi pe loc, ne vom pierde echilibrul mai târziu, vom cădea la pământ mai târziu și asta nu se va întâmpla acolo unde o mai puteam regăsi, ci pe stradă, unde n-o vom mai vedea niciodată măturând, sau în grădină, unde degeaba se vor furișa pisici cu tălpi catifelate și câini vagabonzi, nu le va mai arunca nimeni ceva de mâncare. ”

„Femeia aceea nu practicase religia duminica de la nouă la zece dimineața, ci pe parcursul întregii sale vieți, în anturajul ei, dar cu o iubire atât de pură de oameni ca cei din Biblie, și, dacă nu mă credea, însemna că era orb, pentru că avusese ocazia s-o vadă de destule ori, ducând mâncare celor nevoiași și celor bolnavi.”  

„A fost un exemplu pentru toată lumea, i-a ajutat pe toți, ea a fost modelul, din buzunarul șorțului apretat ieșeau batiste, fâlfâind precum porumbeii, bomboane învelite în hârtie, ea a fost crăiasa zăpezii, senzația de siguranță, vara ea era prima cireașă coaptă, toamna prima castană căzută pe pământ, iarna bostanul, primăvara primul mugur apărut pe gardul viu. Emerenc era curată și invulnerabilă, ea era noi toți la un loc, cel mai bun sine al nostru, așa cum am fi vrut întotdeauna să fim.” 

Despre Magda Szabó:
Magda SzabóMagda Szabó a fost una dintre cele mai importante figuri literare din Ungaria secolului 20. A primit numeroase distincții literare, printre care Premiul Kossuth în Ungaria și Prix Femina Étranger în Franța, pentru romanul „Ușa”.

S-a născut la Debrecen, în Ungaria, în 1917. A absolvit Universitatea din Debrecen și a lucrat o vreme ca profesoară de latină și limbă și literatură maghiară, apoi, între 1945 și 1949, ca funcționar în cadrul Ministerului Cultelor și Învățământului. Și-a făcut debutul literar în 1947 cu volumul de poezii „Bárány” („Lamb”), urmat în 1949 de „Vissza az emberig” („Back to the Human”). În același an i s-a decernat prestigiosul Premiu Baumgarten, care, din motive politice, i-a fost retras în aceeași zi. Tot în 1949 și tot din motive politice a fost dată afară din Minister. Între 1949 și 1956 a avut interdicție de publicare. În 1958 a publicat primul roman, „Freskó” („Fresco”), cu mare succes în rândul cititorilor. A mai publicat, printre altele, romanele „Abigél” („Abigail”, 1970), „Ușa” („Az ajtó” 1987; Editura ALLFA 2015), ecranizat în 2012 în regia lui István Szabó, și „Für Elise” (2002), devenind unul dintre cei mai populari scriitori din Ungaria.

Anunțuri