Sfîrșitul nopții de Petronela Rotar | Recenzie

33293196

Synopsis:
Nu vreau să adorm, o să stau treaz ca să o pot iubi conștient. Cine iubește nu doarme. Nu trebuie să adorm. Trebuie să fac cumva să opresc timpul ăsta, să-l încetinesc puțin, cîteva minute în plus, cîteva secunde. Știu, știu că e copilăresc să îmi doresc asta, și totuși, de ce nu pot opri senzația că e ultima oară cînd o simt așa, abandonată în brațele mele, liniștită, moale, caldă, a mea? Ce e cu sentimentul ăsta straniu de pierdere, de ce simt că nefericirea, concretă și sfîșietoare, e la doar o noapte distanță?

Părerea mea:
Nu știu dacă am mai spus asta până acum pe blog, dar nu am fost niciodată fana povestirilor, nu mi-au plăcut când am fost mică și nici acum nu mă încântă, totuși din când în când mai fac și câte o excepție și uneori sunt impresionată de ceea ce descopăr. Aceasta este prima carte pe care o citesc de la Petronela Rotar, nu știu dacă acesta este stilul ei de scriere sau dacă abordează diferite genuri și stiluri, dar cu siguranță a mai câștigat un cititor. Am fost încântată să descopăr că scurtele sale povestiri sunt pline de substanță, cu personaje care reușesc să se remarce și chiar să îmi fure emoții, lucruri care până de curând mi se păreau imposibile într-un spațiu atât de limitat de pagini.

Cartea cuprinde 19 povestiri în acest fel, unele dintre acestea nici măcar nu depășesc 3-4 pagini, dar una câte una m-au făcut să citesc cu din ce în ce mai multă curiozitate până la final. Din punctul meu de vedere poți găsi aici povești pentru toate gusturile, iar mie una mi-au plăcut toate, așa improbabil cum pare. A trecut ceva timp de când am citit-o și am așteptat înainte să-mi scriu părerea deoarece de cele mai multe ori când îmi place ceva atât de mult îmi este greu să formez cuvinte coerente și prefer să las timpul să treacă, apele să se liniștească. Și multe dintre detaliile cărții sunt păstrate vag în minte, cu siguranță este una dintre puținele cărți pe care le-aș reciti cu aceeași plăcere ca la prima lectură.

Cred că nu este cea mai bună idee să iau fiecare titlu în parte și să vorbesc despre el, prefer să vă las pe voi să descoperiți singuri ce se ascunde înăuntru și susțin cu încredere că nu veți fi dezamăgiți.  

Despre Petronela Rotar:
Petronela Rotar nu are biografie literară. Maximum una pseudoliterară, cu indulgenţă. S-a născut la ţară, ca veşnicia lui Blaga, undeva lîngă Braşov, şi a făcut naveta la oraş. La şcoală, aia cîtă a făcut. La liceu, i-au apărut cîteva poezii în revista literară a şcolii, iar ăsta ar fi putut fi un început bun pentru o biografie literară, dar nu a fost. Apoi nu a mai apărut decît la televizor şi în ziare. Şi acolo, de partea greşită a microfonului. A fost reporter, editor sau prezentator la staţiile locale ale Pro TV, Antena 1, Realitatea. S-a apucat de două facultăţi, Litere şi Sociologie, şi nu a terminat-o pe niciuna. Are de gînd să nu o termine nici pe a treia. S-a apucat şi de doi copii, iar pe ăştia încă îi desăvîrşeşte. Sau aşa îşi imaginează, cînd se place pe sine. Cînd nu, nu îşi imaginează nimic. A scris toată viaţa pentru ea, sperînd că atunci cînd o să dea colţul va fi descoperită, publicată şi premiată. S-a prins tîrziu că nu va fi aşa, drept care şi-a făcut un blog. Aşa a ajuns să publice în Tiuk şi să scrie pentru Catchy. Şi să scoată prima carte, O să mă ştii de undeva. Gata.

Reclame

Păpușile de Cristina Nemerovschi | Recenzie

 

 

Sinopsis:
La început n-au fost cerul și pământul. La început au fost Dora și Luna.

Aprilie, 2011: Dora – care are 18 ani, cântă într-o trupă rock și se pregătește de bac –o întâlnește într-o noapte pe carismatica și misterioasa Luna. Alter ego, iubită, idol, sau toate la un loc? Povestea lor de dragoste se împarte între aventuri extreme și dorința de a-i face pe cei din jur să le accepte relația, totul sub amenințarea unei profeții vechi de peste zece ani, care s-ar putea adeveri sau nu. O familie cu multe secrete, toate întunecate, și o provocare: Dora va trebui să o iubească pe Luna împotriva tuturor.


August, 2014: O surpriză romantică pentru Luna ia o întorsătură neașteptată și Dora va observa cum lumea pe care o știe, în mijlocul căreia se află iubirea ei, se surpă definitiv.

La început n-au fost cuvântul, Dumnezeu sau întinderea nesfârșită de ape. La început au fost Dora și Luna.
Și totul a pornit de acolo.


Părerea mea:

Mi-a plăcut foarte mult această carte. De ce? Pentru că este o poveste cursivă, profundă despre viață și moarte, despre viața trăită la maxim, fără regrete, fără bariere, fără ezitare. O poveste pe care o începi, dar căreia nu îi poți pune pauză, după cum se spune „dacă ai pornit în horă trebuie să joci”.

Dragostea dintre cele două fete este aproape tangibilă, o poți simți, o poți înțelege și poate fi înlocuită cu oricare altă dragoste pe care o cunoști, deoarece depășește banalitatea, granițele noastre. Acestea par de asemenea foarte reale, îți rămân în minte ca persoane pe care le-ai cunoscut, vii, strălucitoare, nu personaje dintr-o carte oarecare. 

Acțiunea nu este neapărat o surpriză pentru că știm de la început că Luna este moartă, ne apropiem pas cu pas de punctul culminant, știi că o să vină, îl aștepți, știi că nu îl poți opri, deși îți dorești asta. Apoi ai ajuns la destinație și simți o lovitură în moalele capului, începi să plângi și nu mai înțelegi rolul lumii și al vieții, care este imprevizibilă și nedreaptă și te ia pe sus ca un uragan.    


Luna trăiește în fiecare persoană pe care o surprinzi râzând sau acționând necugetat, moment în care începi să zâmbești la rândul tău. E incontrolabil. Dora ești tu, cea care așteaptă să se întâmple ceva, să apeși un buton pentru ca viața să pornească, iar Luna este triggerul de care ai nevoie. Oare cine este acea persoană capabilă să aibă un asemenea efect asupra noastră?


La final rămâi cu privirea ațintită într-un punct fix, de parcă ai avea nevoie de o pauză să analizezi totul. În cele mai mici amănunte. O vezi pe Dora, pe Luna și evenimentele pornesc de la capăt, fiindcă nu vrei să accepți că lucruri rele se întâmplă cum ai bate din palme. Cineva își pierde viața în fiecare minut într-un colț al lumii și într-o bună zi ai putea fi tu sau cineva apropiat ție. Și atunci realizezi că suntem simpli trecători și doar lăsând o impresie asupra celor din jur nu vei fi uitat atât de ușor.  


Întrebarea fundamentală este: Ai pe cineva care să își aducă aminte de tine dacă ai dispărea în această clipă? Vă recomand cu drag această carte. Aveți grijă de voi. XOXO

Rating:

5 fluturi din 5



Despre Cristina Nemerovschi:

Cristina Nemerovschi s-a născut pe 10 mai 1980 la București. A absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, secția Filosofia Culturii, și un master în cadrul aceleiași universități, încheiat în 2005 cu dizertația Despre natura adevărului propozițiilor matematicii și logicii la L. Wittgenstein. A urmat un master și în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice. În perioada 2006 – 2009 a lucrat ca redactor la revista Metalhead.ro. Din 2009, este redactor al revistei EgoPHobia, unde are și o rubrică permanentă, Cronica nihilistei. A publicat proză, filosofie, critică literară, eseuri, studii, interviuri cu personalități culturale în revistele EgoPHobia, Tiuk!, Ateneu, Cultura, Sisif, Fiore Magazine, Noema, Subcultura, Accent Cultural, Suspans, Playboy. Semnează și cu pseudonimul Morgothya. 

Marți cu Morrie de Mitch Albom | Recenzie

Imagini pentru marti cu morrie

Marți cu Morrie este autobiografia lui Mitch Albom din perioada în care l-a cunoscut pe profesorul său preferat Morrie Schwartz și timpul petrecut împreună de-a lungul vremii. Este o carte ce atinge foarte multe teme, dar cea mai preponderentă este bătrânețea, moartea și modul în care o vedem. Autorul își reîntâlnește profesorul întâmplător, la câteva decenii de la terminarea studiilor universitare, deși îi promisese că vor păstra legătura. Bucuria este însă de scurtă durată, deoarece descoperim că acesta este grav bolnav. Cu toate acestea, profesorul își păstrează optimismul și îi oferă fiecare zi de marți fostului său elev cu speranța de a-l învăța niște ultime lecții. 

Cartea este deosebit de profundă, iar profesorul Morrie ne oferă de fiecare dată o perspectivă înviorătoare pentru diversele subiecte pe care cei doi le discută, asemeni cursurilor de odinioară pe care acesta le preda. El reușește să găsească un aspect pozitiv în fiecare situație dificilă în care se găsește și alături de el moartea nu mai pare atât de definitivă și irecuperabilă.

M-a emoționat cartea aceasta atât de mult, nu m-am așteptat să fiu impresionată de o persoană pe care nu am întâlnit-o niciodată, însă după această carte cred că o parte din profesorul Morrie rămâne la noi dacă ținem minte ceea ce a încercat să transmită în ultimele sale zile.    

Eu o recomand tuturor, este amuzantă pe cât este de melancolică, este plină de pilde și învățături și reușește să ajungă la sufletul tău cu o ușurință ce te ia prin surprindere. Nu este o carte recentă, dar mă bucur că am avut ocazia să o găsesc la anticariat și să păstrez acest exemplar valoros. Planul meu este să o dau mai departe, în special mamei și mătușii mele care știu că vor iubi această carte la fel de mult ca mine, iar dacă puneți și voi mâna pe ea nu ezitați să îmi spuneți cum vi s-a părut.

XOXO,

Diana

Rating:
Recenzie ”P.S: Te iubesc” by Cecelia Ahern + Film
5 fluturi din 5

 

 

Bookish Buzzwords

Bună, dragilor! Mi-a fost foarte dor să revin pe blog, dar cred că acest entuziasm nu se poate transpune prea bine în scris, mai ales din moment ce mi-am pierdut din exercițiu. Încă nu am un program stabilit, dar lucrez la acest lucru. Pentru astăzi am pregătit un articol despre 5 cuvinte cheie care mă determină pe mine să cumpăr o carte, idee ce mi-a fost propusă de Elena (Ce citește Elena). Mulțumesc frumos!

Reading...alas, it is becoming a lost art

Există foarte multe subiecte care mă atrag atunci când vine vorba de cărți, deoarece sunt pregătită în orice moment să învăț lucruri noi, dar dacă trebuie să aleg doar 5 acestea sunt:

  1. O eroină periculoasă. Într-adevăr este atractiv să citești povești despre bărbați capabili să depășească toate obstacolele, dar mi se pare și mai palpitant când toate acestea sunt îndeplinite de o femeie. Ex. Katniss Everdeen din Jocurile Foamei, Rose Hathaway din Academia Vampirilor, Karou din Născută din Fum și Os.
  2. Boli de natură psihiatrică. Studiind medicina în ultimii șase ani m-a determinat să citesc cărți care discută afecțiunile despre care am tot învățat, iar când am studiat psihiatria ceva a făcut clic. Este un domeniu în care există foarte multe întrebări la care nu avem răspunsuri și o carte bună poate să atingă idei foarte interesante. Ex. Mințile lui Billy Milligan de Daniel Keyes, Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată de Cristina Nemerovschi.
  3. Țări asiatice. Încă din clasa a VIII-a când am început serialele taiwaneze și apoi japoneze, coreene și chinezești am devenit interesată de cultura și tradițiile lor. Ex. Pictorița din Shanghai de Jennifer Cody Epstein, Memoriile unei gheișe de Arthur Golden.
  4. Gemeni. Nu știu de ce anume, dar cel mai probabil este vorba despre legătura pe care gemenii o au de la naștere până la finalul vieții și cum interacționează ei. Ex. Copie la indigo de Alice Sharpe, Dublura de Tess Gerritsen.
  5. Călătorie. Orice aventură este bine-venită din punctul meu de vedere și îmi dă o stare de bine și o dorință să pornesc la drum. Ex. Marea călătorie a lui Amy & Roger de Morgan Matson și Love & gelato: Vacanță la Florența de Jenna Evans Welch.

Vouă ce anume vă atrage atenția la cărți?

XOXO,
Diana

Urgia și zorile (#1) de Renée Ahdieh | Recenzie

Renee Ahdieh - Urgia si zorile -

Synopsis:
Într-un ținut aflat sub domnia unui tânar rege însetat de sânge, fiecare revărsat al zorilor sfâșie sufletul unei alte familii. Califul din Khorasan, un băiat de optsprezece ani, nu este altceva decât un monstru. În fiecare noapte, Khalid cere mâna unei fete, ca apoi, în fiecare dimineață, să curme viața noii lui mirese cu o frânghie de mătase. Când cea mai bună prietenă a Seherezadei îi cade victimă lui Khalid, ea jură să se răzbune și, în ciuda vârstei ei fragede, de doar șaisprezece ani, se oferă să-i devină mireasă califului din Khorasan. Seherezada este hotărâtă nu doar să rămână în viață, ci și să pună capăt, odată pentru totdeauna, domniei despotice a lui Khalid.

Părerea mea:
Dacă doriți o carte care să vă poarte pașii spre ținuturi calde, pline de mister, alături de personaje puternice, dornice să își înfrunte destinul și să iasă învingători vă recomand acest prim volum al seriei, pentru a vă convinge că merită. Mi-am dorit mult să pornesc într-o astfel de aventură și am simțit că o să fie o poveste deosebită încă de la primele pagini. Ca orice copil care a iubit lectura de la primele basme auzite, știam câte ceva despre Șeherezada și soarta care o așteaptă la răsăritul soarelui odată ce și-a unit viața cu cea a califului din Khorasan, dar nu mă așteptam să fiu impresionată de tăria ei, de caracterul și mai presus de toate de limba ei ascuțită. Aveam nevoie de o astfel de eroină pentru ca totul să prindă culoare, în antiteză cu Khalid, personajul nostru masculin principal, cel care mi-a câștigat simpatia mai greu, dar sigur, cu fiecare privire și cu fiecare surâs. 

Și chiar dacă nu nutriți sentimente pentru cei doi, deși mi se pare imposibil, cu siguranță veți găsi alte personaje cu care să creați o legătură frumoasă, deoarece această carte nu duce lipsă de personaje secundare incredibile care să vă cucerească. Despina, servitoarea Șeherezadei și Jalal, căpitanul gărzilor aduc o notă de umor și bună dispoziție în special pentru Șeherezada, dar și pentru cei care asistă la schimbul lor de replici. 

scheherazade, Yana Panda on ArtStation at https://www.artstation.com/artwork/80yAn

Veți descoperi cu încântare că această rescriere a poveștii Șeherezadei ascunde la fel de multe surprize ca și cea originală, încât mi-a făcut poftă să o recitesc pe aceea.

Cartea nu are descrieri pompoase, nici foarte numeroase, dar autoarea are harul de a-ți crea imaginea perfectă a universului în care are loc acțiunea, și chiar simți că aparții unei alte lumi, învăluit în mătăsuri scumpe și pietre prețioase, cu bucate pe măsură în castele fastidioase. De la prima idee până la ultima respiri aerul de acolo, iubești odată cu Seherezada și dorești ca totul să se termine cu bine pentru prietenii noștri. O carte plină de suflet, pentru toate sufletele. V-o recomand cu drag.

Mulțumesc editurii Epica pentru acest exemplar.

Rating:
5 fluturi din 5

Renee Ahdieh
Despre Renee Ahdieh:

Renée Ahdieh este absolventa a Universitatii Carolina de Nord, Chapel Hill. In timpul liber, ii place sa danseze salsa si sa colectioneze pantofi. Este pasionata de toate retetele culinare care contin curry, de baschet, dar si de salvarea cainilor. Primii ani de viata i-a petrecut intr-un apartament dintr-un zgarie-nori din Coreea de Sud. Drept urmare, adora sa fie cu capul in nori. Locuieste in Charlotte, Carolina de Nord, SUA.